Veronica Micle
poetă, (1850 – 1889)
Veronica Micle, pe numele ei real Ana Câmpeanu, s-a născut la data de 22 aprilie 1850, la Năsăud. Tatăl ei, Ilie Câmpeanu, a murit înainte să se nască ea, în luptele purtate sub conducerea lui Avram Iancu.
A urmat școala primară la Iași, unde concomitent ia cursuri de pian. În 1863, a absolvit Școala Centrală de Fete. Un an mai târziu s-a căsătorit cu Ștefan Micle, profesor universitar, cu care a avut doi copii. S-a implicat în activități educative, contribuind la înființarea și organizarea unei școli de fete.
A debutat în anul 1872, în Revista „Noul Curier Român”. În același an, în urma unei călătorii în Viena, l-a cunoscut pe Mihai Eminescu. Doi ani mai târziu l-a reîntâlnit la Iași, eveniment care a născut o poveste de dragoste, deși Veronica era încă căsătorită.
În 1879 a rămas văduvă, ca urmare a încercat să întemeieze o familie cu Mihai, însă fără succes.
Pe parcursul vieții a publicat poezii, proză și traduceri, în mai multe reviste ale vremii. În 1887, pe când locuia la București, a publicat singurul ei volum numit „Poezii”.
S-a sinucis cu arsenic după moartea lui Mihai Eminescu la Mănăstirea Varatec, la 3 august 1889.
Surse:
Ionescu, Aurel, „Străzi din București și numele lor”, vol. VI, Ed.Vremea, București, 2020, p. 158-159
Wikipedia, „Veronica Micle”, data accesării: 10.08.2021, URL

Ilustrație de: Sorina Vazelina