Regina Maria

Marie Alexandra Victoria de Saxa Coburg și Gotha s-a născut la data de 29 octombrie 1975, în Kent, Anglia. A fost o mare prințesă a Marii Britanii și Irlandei, nepoata reginei Victoria a Regatului Unit. Tatăl ei a fost duce de Edinburgh, iar mama ei, o mare ducesă a Rusiei, fiică a țarului Alexandru al II-lea.

La 29 decembrie 1892, s-a căsătorit cu Ferdinand I, Principele moștenitor al tronului României. A menținut relații bune între România și Marea Britanie, susținând constant interesele de dezvoltare ale României. La momentul intrării României în cel de-Al Doilea Război Mondial, a susținut alianța cu Antanta.

Pe perioada războiului, Regina Maria a fost soră de caritate în spitalele din Moldova, unde i-a îngrijit pe bolnavii și răniții de război. Din 1919, începând cu Conferința de Pace de la Paris, aceasta a participat la numeroase evenimente, întâlniri și conferințe internaționale, în cadrul cărora a militat pentru recunoașterea Statului Român întregit. Acțiunile ei diplomatice din perioada interbelică au format noi relații cu statele puternice din vest, în mai multe domenii de interes: politic, economic și cultural.

În 1927, Regele Ferdinand a murit și l-a urmat la tron fiul lui și al Mariei, Carol al II-lea. Acesta a îndepărtat-o pe mama sa din activitatea politică, conflict care a condus către exilul ei la Balcic.

A iubit cultura și arta, a sprijinit artiștii și a lucrat la mai multe lucrări biografice, una dintre ele purtând titlul „The story of my life” („Povestea vieții mele”).

Regina Maria, supranumită „Mama răniților”, s-a stins din viață la data de 18 iulie 1938, la Sinaia. A fost înmormântată la Curtea de Argeș, iar inima ei a fost păstrată într-o casetă, care a fost păstrată la Balcic până în 1940. Astăzi se află la Castelul Pelișor.

Surse:

Ionescu, Aurel, „Străzi din București și numele lor”, vol. IV, Ed.Vremea, București, 2015, p. 65-66

Wikipedia, „Regina Maria a României”, URL