fbpx

Ion Nonna Otescu

Ion Nonna Otescu

compozitor, (1888 – 1940)

Ion Nonna Otescu s-a născut în luna decembrie a anului 1888, la București. A studiat la Conservatorul din București, timp în care a frecventat și Facultatea de Drept. Titlul de doctot l-a obținut în Paris. După revenirea sa în țară a fost profesor de armonie, contrapunct și compoziție, apoi director și rector al Conservatorului din București. În 1919 a înființat „Societatea lirică”, care ulterior s-a transformat în Opera Română. A fost primul ei dirijor, între anii 1921 și 1939, iar în ultimii doi ani ai acestei perioade a ocupat și funcția de director. A fost membru fondator și coordonatorul revistei „Muzica”, unde a colaborat cu Mihail Măgăritescu și Maximilian Costin. În 1920 a co-fondat Societatea Compozitorilor Români, unde a avut rolul de vicepreședinte. Ion Nonna Otescu a fost onorat cu numeroase premii, dintre care amintim de: Premiul I onorific de compoziție George Enescu (1913), Premiul național de compoziție din București (1928), cu Ordinele Steaua României, Coroana României. Ne-a lăsat moștenire compoziții de muzică simfonică: „Idilă pentru orchestre coarde” (1908), poemul simfonic „Templul din Gnid” (1908), „Legenda Trandafirului Roșu” (1910). De asemenea, Ion Nonna Otescu a mai compus și schițe simfonice pe teme populare românești („Din Bătrâni”), balet („Ileana Cosânzeana”), operă comică, muzică de teatru, muzică de cameră și muzică vocală. Renumitul compozitor român s-a stins din viață în data de 25 martie 1940.

Ilustrație de: Dariana Ilie