Gheorghe Petrașcu

Gheorghe Petrașcu s-a născut la data de 2 decembrie 1872, la Tecuci. Și-a schimbat numele din Petrovici, în Petrașcu. Părinții lui au fost agricultori. A studiat arta la Academia Belle-Arte din București, unde l-a avut profesor pe G.D. Mirea. Nicolae Grigorescu l-a încurajat să accepte o bursă pentru a-și perfecționa tehnicile în străinătate.

În 1900, a avut prima expoziție, unde lucrările i-au fost admirate și chiar cumpărate de către Barbu Delavrancea și Alexandru Vlahuță. Un an mai târziu a înființat societatea „Tinerimea artistică”, alături de Ștefan Luchian, Nicolae Vermont, Constantin Artachino, Kimon Loghi, Ipolit Strâmbulescu, Arthur Verona, Frederic Storck și Ștefan Popescu. Artiștii militau pentru pictura realistă.

Peisajele, pe care le-a realizat atât în țară, cât și în străinătate, se îndepărtează de conformismul sămănătorist, tinzând către stilul realist, concret. În lucrările sale, observăm cum naturalețea obiectelor sunt redate prin detalii care să surprindă reflexii ale luminii pe obiecte.

Dintre lucrările pictorului, amintim de: „Casă la țară”, Familia artistului”, „Femeie la malul mării”, „Natură statică cu cărți și flori”.

Ca tehnici de lucru, a folosit ulei pe pânză, acuarele, grafică, desen, gravură.

Gheorghe Petrașcu a obținut Premiul Național pentru pictură și Marele Premiu la Expoziția internațională din Barcelona (1929) și din Paris (1937).

A murit la data de 1 mai 1949, la București.

Surse:

ICR, „Gheorghe Petrașcu” URL

Ionescu, Aurel, „Străzi din București și numele lor”, vol. V, Editura Vremea, București, 2018, p. 87-88