George Vâlsan

George Vâlsan s-a născut în data de 21 ianuarie 1885, la București. Studiile le-a realizat în Craiova, Pitești și București, apoi a continuat la Facultatea de Litere și Filosofie, din capitală. A primit o bursă de studiu, motiv pentru care a aprofundata cunoștințele sale la Berlin și Paris. Titlul de doctor l-a obținut în anul 1914, cu lucrarea „Câmpia Română. Contribuţiuni de geografie fizică”, iar teza lui de doctorat este considerată o lucrare fundamentală studiului geografic românesc. După revenirea în țară a avut o continuă activitate ca profesor universitar, care a început la Iași, a continuat apoi la Cluj și s-a încheiat la București. George Vâlsan a fost fondatorul învățământului geografic românesc și al școlii de etnografie din România. La Cluj a avut rolul de conducător al Institutului de Geografie, unde a publicat revista „Lucrările Institutului de Geografie a Universității din Cluj”. De asemenea, din 1923 a înființat Muzeul Etnografic al Transilvaniei și a condus Societatea Etnografică din Cluj. A publicat un număr de aproximativ 180 de studii, lucrări de specialitate și manuale universitare. De asemenea, a colaborat cu revistele „Semănătorul” și „Convorbiri literare”, unde a publicat poezii, nuvele sau schițe. Renumitul geograf român s-a stins din viață în data de 6 august 1935, la Carmen Sylva, Constanța.