Dimitrie Hârlescu
pictor, (1872 – 1923)
Dimitrie Hârlescu s-a născut la data de 5 noiembrie 1872, la Fălticeni, cu o lună înaintea lui Gheorghe Petrașcu, care s-a născut tot în zona aceea, dar la Tecuci. A urmat cursurile liceului din Fălticeni, apoi a studiat artele la Iași și Munchen, în cadrul Școlii de Arte Frumoase și Academiei de Arte Frumoase. Și-a demonstrat aptitudinile pedagogice ca profesor de desen și caligrafie în mai multe instituții de învățământ, precum Gimnaziul Clasic din Constanța, Gimnaziul de băieți din Tecuci. De asemenea, a călătorit și predat în mai multe orașe din țară: Giurgiu, Bârlad. Ca activitatea artistică este cunoscut ca adept al grupului „Tinerimea artistică”, alături de care a expus în București. În anul 1912 a obținut premiul al II-lea la Expoziția oficială a artiștilor. Lucrările sale se încadrează între curentele impresionism și expresionism, ele reprezentând cel mai mult portrete. Oamenii pe care i-a pictat erau de toate vârstele din toate categoriile, fără să facă abstracție. Avea o pasiune pentru culoare albastru. Tâmplăria casei era vopsită în această culoare, iar de asemenea, în lucrările „Portret de fetiță” și „Cântăreți ambulanți” se poate observa cum această culoare are rolul de a sublinia caracterul personajelor. Renumitul pictor român s-a stins din viață în data de 23 noiembrie 1923, când a ales să se sinucidă. Cauzele au rămas neștiute, însă este cunoscut că își pierduse vederea.

Ilustrație de: Eduard Bălaș