Constantin Noica
filosof, eseist, scriitor, (1909 – 1987)
Constantin Noica s-a născut la data de 12 iulie 1909, în localitatea Vitănești, Teleorman. În primii ani, educația a primit-o acasă, în particular, apoi s-a mutat cu familia la București, unde a absolvit, în 1928, Liceul „Spiru Haret”.
A fost admis la Facultatea de Litere și Filosofie din București, unde l-a avut profesor pe Nae Ionescu. A frecventat doi ani Societatea culturală „Criterion”, dar s-a retras, deoarece prietenii săi din acest grup deveneau simpatizanți ai legionarilor.
În 1935, s-a îmbolnăvit de tuberculoză, a fost operat şi a rămas cu un singur rinichi. În următorii ani a publicat volumul „Concepte deschise în istoria filosofiei la Descartes, Leibniz și Kant” și lucrarea „De caelo”.
Înainte de începerea celui de-Al Doilea Război Mondial a plecat la Paris cu o bursă a statului francez. Doctoratul în filosofie l-a obținut la București cu teza «Schiță pentru istoria lui „Cum e cu putință ceva nou?».
În timp ce era plecat la studii, a anunțat că aderă la mișcarea legionară, după ce-a fost asasinat Corneliu Zelea Codreanu. Pe perioada 1940-1944, a fost referent la Institutul Romano-German, în Berlin, iar în această perioadă a frecventat mai multe seminarii ale lui Martin Heidegger. Tot acum a editat patru cursuri ale lui Nae Ionescu, care murise în 1940, și Anuarul „Isvoare de Filosofie”.
După instaurarea regimului comunist, Constantin Noica a fost obligat să aibă domiciliul permanent la Câmpulung-Muscel. După mai multe procese, în 1958, a fost condamnat la 25 de ani de închisoare pentru seminariile de filosofie pe care le susținea, împreună cu participanții acestora. Din sentință a efectuat 6 ani, la Jilava.
Din 1975 s-a stabilit la Păltiniș, unde a continuat seminarii filosofice și a încurajat dialogul de tip socratic pentru cei interesați. Constantin Noica s-a stins din viață la 4 decembrie 1987, la Păltiniș.
Surse:
Brădățeanu, V., „PORTRET: Constantin Noica – de la antiexistenţă către fericire”, URL
Enciclopedia României: „Constantin Noica”, URL
Wikipedia, „Constantin Noica”, URL
Ilustrație de: Cristina Cociș