Octav Băncilă

Octav Băncilă s-a născut în data de 4 februarie 1872, la Corni, Botoșani. Părinții săi au fost Profira Neculce și Vasile Băncilă. Cursurile de pictură le-a realizat la Academia de Arte Frumoase din Iași, alături de profesorul Gheorghe Panaiteanu-Bardasare și cu Constantin Stahi. Studiile le-a continuat la München, unde a primit influențele artiștilor Nikolaos Gyzis, Fritz von Uhde, Fritz Mackensen, Franz von Lenbach. A ocupat funcția de profesor de caligrafie și desen la Școala Normală „Vasila Lupu”, Gimnaziul „Ștefan cel Mare” și la Școala de Arte Frumoase din Iași. În 1900 a avut loc prima lui expoziție, la Iași. A continuat să expună pe toată durata vieții sale. A fost cunoscut pentru lucrarea „La împărțirea porumbului”, realizată în 1905, cu mulți ani mai devreme decât lucrările artiștilor adepți ai curentelor tradiționaliste inspirate de lucrările lui Nicolae Grigorescu. Realismul picturilor lui Băncilă au fost inspirate din cadrul evenimentul Răscoalei țărănimii din anul 1907: „Înainte de 1907”, „Cap de țăran”, „1907”, „Recunoașterea”, „Blestemul”, „Înmormântarea”. Temele și subiectele lucrărilor sale au fost minoritățile și grupurile defavorizate: țigani, evrei, țărani, muncitori. Din 1940 s-a mutat la București, iar doi ani mai târziu a primit Premiul Național la SalonuL Moldovei. În cariera de profesor a format viitorii artiști Aurel Băeșu, Corneliu Baba, Adam Bălțatu, Nicolae Popa și mulți alții. Renumitul pictor român s-a stins din viață în data de 3 aprilie 1944, la București.