Mihail Moxa

Mihai Moxa s-a născut cu aproximație în 1585/1590. A fost călugăr la Mănăstirea Bistrița, din județul Vâlcea.

Încurajat de episcopul Teofil al Râmnicului, viitor mitropolit, a scris lucrarea „Cronograful Țării Românești”, care reprezintă prima istorie universală scrisă în limba română.

Aici a cercetat subiectul începuturilor lumii și ale civilizațiilor (perși, egipteni, romani), continuând cu perioada „descălecatelor” din Țara Moldovei. Până la finalul cronografului oferă detalii cu privire la bătăliile în care a fost implicată Țara Românească. Cel mai generos volum de informații este despre bătălia de la Rovine, purtată de Mircea cel Bătrân împotriva turcilor.

Pentru a realiza această lucrare s-a folosit de documente foarte importante ale vremii, cum ar fi „Cronica lui Constantin Manasses” (sec. XII), „Cronografia pe scurt a patriarhului Nichifor al Constantinopolului”, „Cronica lui Ioan Zonaras”, Biblia.

Manuscrisul se află în prezent la Moscova, conservat de Muzeul Rumianțov. A fost descoperit de Vasili Grigorovici, la mănăstirea Bistrița. Filologul l-a publicat în anul 1851, la Kazan. În 1877, a fost copiat de Grigore Tocilescu, iar copia a fost trimisă lui Bogdan Petriceicu Hașdeu. A fost publicată sub numele: „De-nceputul lumiei de-ntâiu”.

A fost și un important traducător. A tradus din slavonă „Pravila de la Govora”, care este cel mai vechi cod de legi al Țării Românești. Aceasta a fost realizată în două tiraje, una pentru Țara Românească și una pentru Transilvania.

Ultima moștenire de la Mihail Moxa se află la Muzeul Britanic din Londra. Este vorba despre un manuscris cu 137 de foi, de la mănăstirea Bistrița, cu învățături religioase.

Mihail Moxa s-a stins din viață în anul 1650.

Surse:

 Ionescu, Aurel, „Străzi din București și numele lor”, vol. IV, Editura Vremea, București, 2015, p. 173

Wikipedia, „Mihail Moxa”, data accesării: 05.08.2021, URL