Emil Racoviță

Emil Racoviță s-a născut la data de 15 noiembrie 1868, la Iași. Tatăl său a fost Gheorghe Racoviță, magistrat și unul dintre membrii fondatori ai Societății „Junimea”, iar mama lui a fost Eufrosina Al. Racoviță, născută Stamatopol. A mai avut un frate și o soră.

La școală l-a avut profesor pe Ion Creangă, iar mai târziu, pe geologul Grigore Cobălcescu. A continuat studiile universitare la Paris în domeniul juridic și la Facultatea de Științe, Universitatea Sorbona.

În 1896, a obținut doctoratul în Științe, după ce efectuează mai multe cercetări subacvatice. A fost ales membru al Societății Zoologice din Franța, la vârsta de 25 de ani, și a fost recomandat să fie participant în cadrul Expediției antarctice belgiene (1987-1989), la bordul navei Belgica. Rezultatele cercetărilor realizate pe durata expediției s-au fructificat în publicarea a 60 de volume.

În timpul acestei călătorii, a numit o insulă din Antarctica după numele profesorului său, părinte al geologiei românești, Grigore Cobălcescu.

În 1900, Emil Racoviță a devenit director-adjunct al Laboratorului Oceanologic „Arago” din Banyuls-sur-Mer, unde a început studiile. În urma unei excursii în Mallorca, a descoperit o nouă specie de crustacee, iar de atunci și-a dedicat timpul pentru studiul biospeologiei.

Cercetările sale asupra faunei din subteran, peșterilor și pânzei freatice de apă, au adus o contribuție importantă lumii științifice. În 1920, a fondat primul Institut Speologic din lume, la Cluj. Tot în acest an, a devenit membru al Academiei Române, iar din 1926, a fost președinte al acestei instituții.

Emil Racoviță a fondat Oficiul Național de Turism cu rolul de-a promova turismul responsabil și de-a ocroti natura, în 1926. Acțiunea a fost oficializată prin Decret Regal 10 ani mai târziu.

Emil Racoviță a murit la data de 1947, la Cluj.

Surse:

Racoviță, Gheorghe, „EMIL RACOVIŢĂ – Biografie”, data accesării: 08.02.2021, URL