Dinicu Golescu

Constantin Dinicu Golescu s-a născut la data de 7 februarie 1777, în Argeș, într-o familie de boieri, tatăl său fiind un mare ban al Țării Românești, Radu (Răducanu) Golescu.

Studiile le-a realizat la Academia Domnească din București, iar apoi a ocupat mai multe funcții dregătorești: ispravnic, vel agă, hatman, mare logofăt al Țării de Jos. În 1804, s-a căsătorit cu Zoe Farfara, care l-a susținut în cariera sa și cu care a avut 5 copii.

Dinicu Golescu l-a sprijinit puternic pe Tudor Vladimirescu în 1821, la Revoluție. În acel an a obținut rangul de mare logofăt. A înființat, împreună cu fratele său, prima Societate Literară cu un caracter secret, la Brașov, și care avea în plan conceperea unui set de reforme.

Din 1823 a început să călătorească în Rusia, Transilvania, Banat, Ungaria, Austria, Nordul Italiei, Elveția, Germania, timp în care își notează tot ce observă, făcând o comparație cu Țara Românească. Jurnalul său a fost publicat la Tipografia din Buda și s-a numit „Însemnare a călătoriilor mele, Constandin Radovici din Golești, făcută în anul 1924, 1925, 1926”, acesta fiind primul jurnal publicat în spațiul românesc.

Dinicu Golescu s-a implicat activ în pregătirea mai multor materiale literare cu rol educativ, cum ar fi „Adunări de pilde bisericești și filosofești, de întâmplări pline de mirare, de bune gândiri și bune neravuri, de fapte istoricești și anecdote”, a tradus după Neofit Vamva lucrarea „Elementuri de filozofie morală”, a creat o statistică și o hartă a Țării Românești.

În 1827, a înființat Societatea Literară din București și a subvenționat publicarea primei gazete în limba română, editată în străinătate. Doi ani mai târziu, a susținut lansarea „Curierului Românesc”.

În cariera sa, a mizat foarte mult pe cultură și educație. A susținut acțiunile literare, publicarea de manuale, ghiduri, inspirat, cu siguranță, din călătoriile sale. Credea cu tărie în importanța culturii, dorindu-și ca și spațiul românesc să se dezvolte. A organizat spectacole de teatru, a dorit să înființeze mai multe școli, teatre, dar n-a mai apucat. Viziunea lui a fost să ajungă să dezvolte foarte mult spațiul rural, viziune care a inspirat mai departe următoarele generații.

Cărturarul român Dinicu Golescu a murit la 5 octombrie 1830, la București.

Surse:

Brădățeanu, V., „PORTRET: Dinicu Golescu – boierul iluminist”, data accesării: 08.01.2021, URL

Filitti, Georgeta, „Însemnare a călătoriei mele, a lui Dinicu Golescu. Un român prin Europa Citiți în Ziarul Metropolis”, data publicării: 8 ianuarie 2019, data accesării: 01.08.2021, URL

Wikipedia, „Dinicu Golescu”, data accesării: 01.08.20221, URL