Constantin Dobrogeanu Gherea

Constantin Dobrogeanu-Gherea s-a născut în data de 21 mai 1855, la Slavianka, Imperiul Rus (azi aflat în Ucraina), într-o familie cu origini evreiești, numele său real fiind Solomon Katz. Începe studiile la o școală gimnazială din Ekaterinoslav și apoi a urmat un an Facultatea de științe din Harkov. În 1872 s-a alăturat mișcării narodnice, motiv pentru care a intrat în atenția autorităților țariste. Îm 1875 a venit în România, ajutat de câțiva prieteni. S-a mutat la București și s-a căsătorit, dar câțiva ani mai târziu a fost arestat și închis în Rusia de către agenții ohranei. A reușit să evadeze din localitatea siberiană Mezen, apoi a călătorit înapoi pe teritoriul românesc. Reîntors, a început să colaboreze cu mai multe reviste, dintre care „Contemporanul”, „Revista socială” și „Critica socială”. În 1879 ia naștere primul ziar socialist în limba română „Basarabia”, lansat de către cercul de scriitori din care făcea parte și Constantin Dobrogeanu-Gherea. Acesta mișcare a reprezentat un protest la adresa ocupării Basarabiei de către Imperiul Țarist. A fost unul dintre membrii cei mai activi ai Partidului Social Democrat, de asemenea, a fost precursor al sămătorismului și a avut un rol și în nașterea mișcării poporaniste. Scriitorul este considerat părintele sociologiei din România, datorită lucrărilor sale „Neoiobăgia” și „Asupra criticii”. De asemenea, este renumit pentru criticile literare, analize și comparațiile realizate între operele române cu cele al autorilor internționali. De exemplu, compară opera lui Caragiale cu cea a lui Dostoievski. A intrat într-o polemică cu Titu Maiorescu, deoarece Constantin Dobrogeanu Gherea susținea teoria artei cu tendință, în locul artei pentru artă. Scriitorul român s-a stins din viață la data de 7 mai 1920, la București.